Partidul Mișcarea Populară – Administrația, mai aproape de cetățean!

Lider de moțiune – Marian ANDRONACHE

---

1. Combaterea sărăciei în municipiile, orașele și comunele României

Crizele economică şi energetică, alimentate suplimentar de incapacitatea Puterii politice actuale de a genera soluţii pentru protejarea românilor din categorii defavorizate, au alimentat o criză socială fără precedent de la aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. Rata sărăciei relative (cetăţeni ale căror venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile) a fost de 23,4% în 2020, cu o tendinţă de creştere accentuată odată cu instalarea pandemiei şi cu declanşarea crizei energetice urmare a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.
Mai rău, clivajele dintre diversele zone geografice ale ţării au crescut foarte mult până în punctul în care există regiuni în care sărăcia este prevalentă sau dominantă. Rata sărăciei este de aproape 15 ori mai mare în regiunile Nord-Est ṣi de peste de 13 ori în Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Est, decât în regiunea Bucureşti-Ilfov. În anul 2020, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) ṣi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,4%).
Aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară, aflaţi în contact permanent cu comunităţile pe care le reprezintă, înţeleg presiunea uriaşă exercitată de toate aceste evoluţii economice nefavorabile mai ales asupra celor care sunt vulnerabili: copii, bătrâni, femei, persoane cu afecţiuni medicale severe. Din această perspectivă, PMP susţine implementarea unui Plan naţional de combatere a sărăciei în municipiile, oraşele şi comunele României. Acesta trebuie aplicat chirurgical, cu măsuri ţintite, doar acolo unde se impune. De aceea, autorităţile centrale, ale căror măsuri au un caracter puternic general, trebuie să fie exclusiv în situaţia de a aloca fondurile necesare implementării Strategiei anti-sărăcire şi să lase administraţiile locale să facă parte de cartografiere a necesităţilor.
Concret, aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară susţin:

• Servicii publice la prețuri accesibile – apa, canalul, gunoiul, electricitatea, gazul, lemnul, termia etc.
• Extinderea programului „masa caldă” în școli la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale
• Extinderea și înființarea, eventual în colaborare cu bisericile, de cantine sociale în fiecare unitate administrativ-teritorială
• Programe finanțate de stat, derulate la nivel local, pentru persoane vulnerabile
• Asistență la domiciliu pentru persoane vârstnice și pentru persoane cu dizabilități
• Programe de reabilitare termică și cogenerare de energie verde pentru consum propriu al gospodăriilor, finanțate de stat și implementate la nivel local
• Programe guvernamentale care să stopeze scăderea veniturilor la bugetele locale prin stoparea declinul industrial.

---

2. Stoparea declinului demografic – depopulare și îmbătrânire a populației în municipiile, orașele și comunele României

Aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară au constatat nemijlocit că principala problemă cu care se confruntă România în acest moment este ocolită cu bună ştiinţă de Puterea politică actuală: municipiile, oraşele şi satele acestei ţări se depopulează văzând cu ochii, natalitatea aflându-se la un minimum după Al Doilea Război Mondial. Ca dovadă, în 2020, conform datelor oficiale ale INS , au murit cu 118.587 de români mai mult decât s-au născut. Practic, România a pierdut un oraş mai mare decât Satu Mare, Drobeta-Turnu Severin sau Râmnicu Vâlcea.
Mai mult, am ajuns în situaţia absolut incredibilă să se nască mai mulţi copii de români în afară ţării, având în vedere migraţia spre Vestul Europei, decât în propria ţară.
Sunt sate în România profundă în care media de vârstă a celor rămaşi să locuiască acolo depăşeşte 60 de ani. În acele comunităţi, nu au loc aproape niciodată nunţi şi botezuri, ci doar înmormântări. O parte din România moare sub ochii autorităţilor care asistă pasive la un declin demografic fără precedent.
Dezechilibrele sociale şi economice pe care le generează această realitate vor fi decontate tot de viitoarele generaţii. Nu numai că nu va avea cine să plătească pensiile celor care se află astăzi în câmpul muncii, dar vom fi în situaţia în care s-ar putea ca elemente esenţiale ale naţiunii noastre (cultura, tradiţiile, valorile, istoria) să fie pierdute pe drum.
Culmea este că, în Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024, „accentuarea declinului demografic” se regăseşte la capitolul riscuri. Nu se face însă nimic concret pentru a rezolva această problemă.
Aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară propun un Plan naţional de încurajare a natalităţii drept condiţie esenţială pentru securitate naţională şi perpetuarea românismului. Acest plan ar trebui să cuprindă:

• Alocarea unei sume fixe egale cu salariul mediu net pe economie pentru fiecare nou – născut. Asemenea legislaţie se regăseşte şi în alte ţări ale UE.
• Simplificarea birocraţiei pentru concediile medicale de îngrijire a copilului. Aceste concedii să poată fi acordate şi de medicul curant sau specialist al copilului, nu doar de medicii de familie.
• Decontarea tuturor vaccinurilor (inclusiv a celor opţionale) de către stat atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.
• Nu sunt suficiente creşe şi grădiniţe de stat în România. Statul să deconteze o sumă fixă pentru toţi copiii care merg la grădiniţă, chiar şi pentru cei care sunt la privat.Implementarea proiectelor de infrastructură care presupun construirea de grădiniţe şi de creşe.
• Legislație în sprijinul familiilor monoparentale – zile libere pentru părintele care își crește singur copilul, simplificarea procedurilor legale pentru anumite acţiuni care necesită acordul ambilor părinţi.
• Decontarea de servicii medicale psihologice gratuite pentru copiii ai căror părinţi au trecut printr-o procedură de divorţ.
• Subvenţionarea în cuantum de două salarii medii nete pe economie a unor proceduri de rezolvare a problemelor de fertilitate cu care se confruntă cuplurile: inseminări, fertilizări in vitro, operaţii specifice etc. Acestea să poată fi realizate atât la stat, cât şi în zona privată.
• Construirea unor reţele naţionale de clinici de fertilitate. Realist vorbind, în afară de oraşele mari, accesul la astfel de servicii este puternic limitat în acest moment.
• Deblocarea legii adopţiei care stă în sertarele Parlamentului României.

---

3. Decizii mai aproape de cetățean. Implementarea principiului subsidiarităţii

Dezechilibrele în ceea ce priveşte dezvoltarea României vin în mare parte din cauza centralizării deciziei politice care a condus, apoi, la alocarea resurselor pe criterii de natură politică sau pur clientelară. Aşa se face că programele menite să rezolve problemele de inechitate şi care ar fi trebuit să fie ţintite pe administraţiile locale cu deficite mari pe zona de infrastructură s-au transformat într-un mecanism pe care Puterea politică îl foloseşte pentru a controla propriii aleşi locali. S-a instituit o relaţie eminamente tranzacţională între diversele eşaloane ale partidelor politice (centru şi local) şi această stare de fapt conduce la ratarea ţintelor foarte generoase enunţate în spaţiul public. Spre exemplu, deşi s-a depăşit pragul celor 10 miliarde de euro prin programe de tip PNDL derulate de Ministerul Dezvoltării, suntem încă în situaţia în care o treime din drumurile din România sunt pietruite sau de pământ.
Aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară consideră că indivizii și comunitățile trebuie să se autoguverneze și să îşi decidă viitorul pe baza resurselor şi nevoilor locale. În ierarhia importanței, individul este prioritar comunităţii, iar comunitatea locală este coloana vertebrală a statului. Cetăţeanul trebuie încurajat să îşi asume individual sau în asociere, îndeplinirea obiectivelor pe care le urmăreşte şi luarea deciziilor care îi consolidează autonomia și îi dau mai multă putere asupra propriei vieți. La fel, statul trebuie să cedeze întâietatea deciziei către comunităţi.
PMP militează pentru aplicarea principiului subsidiarităţii care este fundamentul proiectului unic european. Acesta funcţionează când sunt îndeplinite două condiţii: a) maximum de beneficii politice obţinut cu minimum de contribuţii publice, deci maximum de eficienţă politică; b) maximum de atractivitate însumată în sistem şi just distribuită către fiecare din părţile componente, atractivitate materializată în participarea generală la acţiunea politică şi la funcţionarea sistemului.
Concret, PMP susţine:

• Alocarea de resurse suplimentare către administraţiile publice locale – cote defalcate mai mari din TVA (taxa pe valoare adăugată) şi IVG (impozitul pe venit)
• Descentralizarea unor programe de investiţii de la bugetul de stat care acum sunt derulate exclusiv de administraţia centrală
• Descentralizarea și simplificarea accesării de fonduri europene
• Bugetare participativă – minim 30% din buget
• Preluarea de către administraţiile publice locale a gestionării tuturor serviciilor sociale şi administrative la pachet cu o creştere a alocărilor de fonduri de la bugetul de stat.
• Simplificarea legislației aferente funcționării administrației publice locale, inclusiv a legislației în domeniul achiițiilor publice.

---

4. Legislație electorală care să întărească democrația și să încurajeze participarea cetățenului la deciziile publice

Sistemul electoral actual a fost construit de Puterea politică pe principiul baronizării administraţiei publice locale. Din dorinţa de a se perpetua o stare de fapt favorabilă partidelor mari, s-a ajuns într-un punct în care se poate vorbi despre o falsificare a democraţiei şi a voinţei liber exprimate a românilor. Suntem în situaţia în care există primari aleşi şi cu 9% din numărul total al cetăţenilor din localitatea pe care o reprezintă, dar şi preşedinţi de consilii judeţene aleşi cu 17% din numărul celor aflaţi pe listele electorale. Un asemenea sistem este departe de a exprima voinţa reală a cetăţenilor.
În fapt, sistemul actual de vot nu încurajează în niciun fel o selecţie mai atentă a cadrelor de către partide şi împiedică primenirea clasei politice de la nivel local. De cele mai multe ori, cetăţenii sunt în situaţia de a nu avea alternative reale tocmai pentru că sistemul electoral a fost de aşa natură pervertit încât să descurajeze competiţia bazată pe proiecte.
Aleşii locali ai Partidului Mişcarea Populară consideră că este absolut obligatorie schimbarea sistemului de vot şi impunerea unor condiţii mai clar definite pentru ocuparea funcţiilor de la nivel local. În acest sens, PMP susţine:

• Revenirea la alegerea primarilor uninominal în două tururi de scrutin.
• Alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene uninominal în două tururi de scrutin.
• Limitarea numărului de mandate de primari şi preşedinţi de CJ la maximum 3 (având în vedere că mandatele sunt mai scurte decât al Preşedintelui României). *numărătoarea mandatelor ar trebui să înceapă din 2024.
• Încurajarea candidaturilor independente şi/sau din partea partidelor mici prin scăderea numărului de semnături necesare pentru înscrierea unor liste electorale.
• Îndeplinirea unor criterii minime de competenţă şi integritate morală pentru candidaţii de pe listele de partid: de la a nu fi fost condamnaţi pentru infracţiuni, până la impunerea unor standarde de pregătire profesională.

---

5. Eficiență și transparență prin digitalizarea administrației locale. Noul Management Public

Principalul salt calitativ pe care îl poate face administraţia publică românească (centrală şi locală) ţine de digitalizarea şi sistematizarea tuturor proceselor birocratice la pachet cu îmbunătăţirea serviciilor oferite cetăţenilor. România se află într-un punct în care decalajele dintre diversele administraţii locale au tendinţa de a se mări. Avem UAT-uri cu sisteme digitale implementate aproape la standarde occidentale şi administraţii locale blocate în metode birocratice din urmă cu 50 de ani.
PMP susţine implementarea conceptului „Noul Management Public” (NMP), care presupune transformarea digitală. Digitalizarea furnizării de servicii locale depășește acum simpla conversie a datelor analogice în formate digitale. Ţinta finală este transformarea interacțiunilor dintre cetățeni și autoritățile locale.
În România, din păcate, există lacune majore privind transformarea digitală a administrației publice, iar Puterea politică nu pare foarte preocupată de acest aspect în ciuda celor 1,884 miliarde de euro prevăzuţi pe Componenta C7 (Transformarea digitală) a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Digitalizarea administraţiilor locale ar permite procese fără hârtie care să ofere cetăţenilor acces la solicitări, informații și alte servicii care necesită în mod tradițional o călătorie la primărie. De asemenea, fluxurile de lucru automate promovează transparența prin notificarea automată a cetăţenilor pe măsură ce fiecare pas al unui proces administrativ este finalizat. În același timp, plasarea informațiilor în baze de date care pot fi căutate public economisește timp și bani cheltuiți agențiilor guvernamentale pentru a se conforma solicitărilor de date deschise. Mai mult, atunci când documentele sunt stocate în cloud în loc de fișiere fizice, se economiseşte timp. Nu în ultimul rând, automatizarea managementului documentelor reduce pașii unui proiect pentru a produce rezultate mai rapide de o calitate superioară.
În acest context, Partidul Mişcarea Populară propune un „Pact Naţional pentru Digitalizarea Administraţiei Locale”. Acest demers presupune acţiune concretă pe mai mulţi paşi:

• Instruirea tuturor celor aproximativ 160.000 de funcţionari publici din România.
• Digitalizarea tuturor bazelor de date din România şi posibilitatea construirii unor căi de accesare a acestora de către cetăţeni.
• Realizarea unei identităţi digitale pentru fiecare român cu care să interacţioneze cu administraţia publică.
• Transparentizarea tuturor proceselor administraţiilor publice locale şi centrale – de la contracte de achiziţii, până la procese decizionale.
• Introducerea unui sistem parţial de decizie participativă prin care cetăţenii cu identitate digitală să poată să-şi exprime opţiunea direct într-un mod plebiscitar.

Marian ANDRONACHE
Lider de moțiune
PMP – Administrația, mai aproape de cetățean!